O Doamne, ai milă de cei care-i chemi
să vină pe urmele Tale,
ajută-i în lupta din grelele vremi,
nimic să nu-i frângă pe cale!

Ajută-l pe-acel care-n urmă-a lăsat
prea mari prietenii sau păcate,
să nu-l mai întoarcă din drumul curat
dorința spre cele lăsate.

Ajută-l pe-acel ce-a lăsat pe pământ
iubiri prea adânci și prea grele,
să nu-Ți lase calea cu sufletul frânt
și inima-ntoarsă spre ele...

Ajută-l pe-acel ce-a lăsat multe-averi
și scapă-l de orice robie,
ca slobod de-a lumii deșarte poveri
să-Ți poată urma numai Ție.

Ajută-l pe-acela cu suflet legat
ce-ascunse păcate mai ține,
căci cel care Tu nu-l desparți de păcat,
păcatu-l desparte de Tine.

Ajută-l pe-acel ce plecând lasă tot
pe veci să se rupă de toate...
Să n-ajungă stâlp ca femeia lui Lot,
privind blestemata cetate.

Ajută-l pe-acel ce-a ajuns pe altar
și nu-i pregătit de-njunghiere,
să nu-l piardă frica de-al morții hotar,
pierind la un pas de-nviere.

Ajută-i pe toți când e clipa cea grea
să biruie tot ce-i mai leagă...
Ca dând lumea-ntreagă pe dragostea Ta,
să afle-a Ta dragoste-ntreagă.